Gala Premiilor eCommerce a ajuns anul acesta la cea de-a cincea editie. Felicitari organizatorilor pentru ca au reusit sa transforme GPec intr-un eveniment de referinta in peisajul comertului electronic. Noi le uram la cat mai multe editii de succes si asteptam nerabdatori editia aniversara de 10 ani!

An de an, fiecare editie a adus noutati pentru participanti. Anul acesta, spre exemplu, preselectia magazinelor online participante a devenit mai riguroasa, prin adaugarea a doua noi criterii suplimentare fata de 2009. De asemenea, testele de uzabilitate au fost realizate cu dispozitive eye-tracking care au monitorizat privirea utilizatorilor pe site. Nu in ultimul rand, anul acesta vor fi prezenti mai multi speakeri internationali la conferintele care preced decernarea premiilor, printre care Bryan Eisenberg si Manfred Stadler. Dar mai multe informatii despre cine si ce va prezenta la conferintele GPeC puteti gasi direct pe site-ul Galei.

Si in 2010, la fel ca si in ceilalti ani, vom sustine Gala Premiilor eCommerce. Vom fi prezenti la eveniment pentru a ne intalni partenerii si colaboratorii, pentru a “lua pulsul” pietei, a asista la prezentari, a participa la discutii si, bineinteles, pentru a prezenta la randul nostru date interesante din industrie.

Anul acesta ne-am propus sa vorbim despre cumparatorul care plateste online cu card bancar. In prima jumatate a lui 2010 s-au inregistrat aproape 1.200.000 de tranzactii online cu cardul, conform datelor furnizate de Romcard. Ne-am intrebat, asadar, cine sunt cumparatorii care platesc online cu cardul. Sunt preponderent barbati sau femei? Majoritatea au peste 30 de ani sau peste 40? Obisnuiesc sa faca in medie 2 plati pe luna sau mai mult? Care este ziua in care se fac cele mai multe plati online – marti sau joi?

Daca sunteti curiosi sa aflati raspunsul la intrebarile de mai sus, va invitam sa asistati la prezentarea sustinuta de colegul nostru Daniel Nicolescu in cadrul conferintelor GPeC. Va asteptam la Gala sa stam de vorba despre ultimele noutati si tendinte din ecommerce sau, de ce nu, sa ne cunoastem mai bine

In luna mai am lansat pe blogul ePayment Manualul de securitate online, un proiect in care ne propuneam sa discutam subiecte legate de securitatea pe Internet. Daca in primul episod  am vrut sa stim cum putem cumpara in siguranta de pe Internet, astazi vorbim despre furtul de identitate atat in mediul online, cat si in offline.

Furtul de identitate este o forma de frauda caracterizata prin folosirea ilegala a datelor de identificare personala, cum ar fi date de card sau detalii de identitate. Informatiile pot fi folosite pentru a obtine credite, produse sau servicii prin folosirea numelui si a datelor financiare ale victimei.

Furtul de identitate offline

In cele mai multe cazuri, infractorii folosesc metoda numita skimming: ei instaleaza dispozitive de copiere a bandei magnetice in ATM-uri si/sau camere video pentru a inregistra introducerea codului PIN. Datele astfel colectate se descarca intr-un calculator si cu ajutorul lor si a unor instrumente hardware se transpune informatia colectata pe un card nou, care va fi folosit de catre infractori pentru extragerea de numerar.

Cele mai noi tehnici de skimming permit infractorilor sa desfasoare astfel de activitati “de la distanta”, prin transmiterea informatiei colectate cu ajutorul unui telefon mobil cu un design special. Aspectul cel mai grav este ca infractorii pot avea acces la conturile voastre instant, dar perioada de timp in care voi sesizati lipsa fondurilor extrase poate fi foarte mare, de cele mai multe ori suma fiind irecuperabila.

Sfaturi pentru folosirea in siguranta a aparatelor de tip ATM si POS

• Verificati ca fanta de introducere a cardului sa nu aiba atasamente in plus. Aceste atasamente poarta denumirea de skimmere. Este cel mai sigur sa trageti de fanta inainte sa introduceti cardul; daca se desprinde, acel bancomat este compromis
• Daca bancomatul prezinta urme de vandalism, nu il folositi
• Fiti atenti la obiectele suspecte atasate de bancomat, cum ar fi cutiile pentru aruncarea chitantelor. De acestea pot fi agatate cu usurinta camere video miniaturale pentru captarea codului PIN
• Daca tastatura bancomatului “joaca”, adica butoanele sunt mai mult decat mobile, puteti trage de acea tastatura suspecta; daca se desprinde, acel bancomat este compromis.Tastatura folosita la activitati de skimming se numeste pimmer
• Cand platiti cu cardul in restaurante sau magazine, fiti foarte atenti la cum utilizeaza comerciantul cardul. In cazul oricarei plati efectuate prin POS, operatorul tranzactiei nu trebuie sa utilizeze cardul in alt scop decat acela de a-l introduce rapid in fanta aparatului. Nu este necesar ca operatorul sa vizualizeze si spatele cardului (unde se afla codul de securitate CVV/ CVC2)
• Daca aveti dubii legate de comerciant, POS sau ATM, in legatura cu securitatea tranzactiei in cauza, trebuie sa va adresati in cel mai scurt timp posibil organelor competente. Vom detalia mai jos acest aspect, dar, in cazul tranzactiilor ATM, notificati banca emitenta a cardului; in cazul tranzactiilor POS, renuntati la a mai efectua plata.

Alte metode de furt de identitate in offline

• O metoda mai putin intalnita in Romania este skimming-ul cu ajutorul aparatelor de tip POS, folosita in general in restaurante
• De asemenea, exista si metoda numita bucla libaneza – un dispozitiv ce se monteaza in fanta de introducere a cardului in ATM si blocheaza cardul. Infractorul isi va face aparitia cu scopul aparent de a ajuta victima, cerandu-i in mod special PIN-ul si alte detalii de indentificare personala. Dupa ce victima paraseste locatia ATM-ului, infractorul scoate cardul din terminal si il va folosi pentru extragerea de numerar
• O alta metoda de furt de identitate este furtul documentelor bancare (extrase de cont, cereri de aplicare catre banci sau alte institutii financiare, etc) din casuta postala a victimei sau chiar furtul clasic. Acest tip de furt duce de obicei la un tip de frauda mai putin intalnit in Romania, respectiv obtinerea de credite, servicii, foloase materiale in numele posesorului de drept.

Furtul de identitate online

Printre cele mai populare tipuri de furt de identitate online se regasesc actiunile de tip phishing si spyware.

Scopul phishing-ului este acela de a colecta date confidentiale ale clientului, cum ar fi datele de accesare a contului bancar, datele de card si de indentificare personala. Un atac de phishing clasic consta in trimiterea unui email aparent oficial, in care se cere activarea sau reactivarea unor servicii de pe urma carora infractorii pot profita, cum ar fi: carduri sau conturi bancare, PayPal, optiuni si credite pentru telefonia mobila, etc.

Vom detalia acest aspect intr-un episod viitor, dar pana atunci, pentru siguranta voastra, va invitam sa aplicati recomandarile din ultimul capitol.

Programele software de tip Spyware sunt folosite pentru a colecta si trimite informatie din calculatorul victimei catre o baza de date sau catre calculatorul infractorului. Informatia colectata poate fi folosita in mod fraudulos pe internet, cel mai des pentru achizitionarea de produse sau servicii. Si acest aspect va fi detaliat intr-un episod viitor: securizarea calculatorului personal, a retelei de conectare web, etc.

Metode de prevenire a furtului de identitate in mediul online

Mediul online este supus unor standarde de securitate, al caror scop este sa previna frauda online. Pentru a evita situatiile neplacute legate de furtul de identitate, este recomandat sa fiti prudenti si sa urmati sfaturile de mai jos:

• Atentie cui si in ce conditii furnizati datele voastre personale. Prin date personale intelegem date de card, de identitate, inclusiv copii dupa buletin, permis, pasaport, documente oficiale care sa ateste adresele la care locuiti (copii dupa actele domiciliului, facturi, etc), documente oficiale care contin informatii referitoare la firma (C.U.I., CIF, cont bancar etc). Atunci cand platiti online prin card, verificati reputatia procesatorului de plati electronice si existenta standardelor de securitate detinute. Cel mai important standard de securitate din industria platilor prin card este PCI DSS, dezvoltat de un consortiu format din MasterCard WorldWide, Visa INC, American Express, Discover Financial Services si JCB International
• Reduceti numarul de carduri detinute, deoarece asta presupune multa informatie personala raspandita in mai multe locuri (PIN-uri notate in telefon, in agende), multiple sisteme de online-banking cu credentiale/ modalitati de accesare diferite, avand ca rezultat un risc mai mare de pierdere a acestor informatii
• Consultati cat mai des extrasele de cont pentru identificarea posibilelor tranzactii suspecte. Cereti bancii cu care lucrati sa puna restrictii la tranzactionare in functie de specificul intrebuintarii contului. De exemplu, daca aveti un plafon de tranzactionare standard pe cont/ card (6.000 RON limita de retragere zilnica), dar stiti cu siguranta ca nu veti efectua astfel de retrageri masive, puteti cere bancii emitente limitarea plafonului, astfel banca va respinge automat cererile de autorizare peste limita
• Setati parole puternice si evitati atasamentele dubioase receptionate de la necunoscuti, precum si discutiile online cu persoane necunoscute ce va cer date personale. Folositi software destinat protejarii securitatii pe Internet
• Evitati furnizarea informatiilor prin mijloace de comunicare nesigure: telefon, fax, email. Practic, puteti cere operatorului acelei plati (magazin online, hotel, agentie de voiaj) sa va ofere o metoda de plata intr-un mediu securizat, avand in vedere ca datele voastre personale pot fi la indemana tuturor angajatilor respectivului comerciant.

Situatii cu care va puteti confrunta si cum trebuie sa procedati

• Mi se pare ceva suspect in legatura cu tranzactia recent efectuata la bancomat/ POS; respectiv, descopar ca bancomatul/ POS-ul folosit este fraudat

Apelati de urgenta numarul gratuit de telefon prezent pe spatele cardului si cereti blocarea cardului. Procedura de reemitere este de cele mai multe ori gratuita si nu implica o perioada mare de asteptare. Anuntati banca detinatoare a ATM-ului despre acest lucru pentru a deschide o investigatie.

• Cardul mi-a ramas blocat in ATM

Este recomandat sa tineti la indemana numarul de telefon al bancii emitente. Daca nu aveti numarul, apelati serviciul Transfond: 021 CARDURI – 021 2273874. Daca folositi bancomatul altei banci, apelati numarul de telefon afisat pe ecran. Cel mai important in acest caz este sa nu plecati de langa ATM pana nu stiti sigur ca acel card este blocat.

• Am pierdut / mi-a fost furat cardul

Practic, se aplica aceleasi masuri ca la punctele anterioare: Anuntati de urgenta banca emitenta a cardului pentru a bloca respectivul card.

• Intarzie foarte mult factura pentru serviciul X/ sunt instiintat de un furnizor de servicii ca mi-au activat un serviciu nou/ observ ca extrasul de cont contine tranzactii catre furnizori pe care nu-i cunosc

Contactati de indata furnizorul serviciilor in cauza, facturile emise au de cele mai multe ori numarul de contact direct al furnizorilor.

• Am identificat in extrasul de cont tranzactii pe care nu le-am autorizat

Initial, incercati sa aflati daca tranzactiile in cauza nu au fost efectuate de catre un membru al familiei. Daca acest lucru nu se aplica:

1. Anuntati imediat banca emitenta a cardului pentru a-l bloca
2. Depuneti o cerere specifica de Refuz la plata in cadrul bancii emitente. In cazul unor tranzactii online, daca beneficiati de standardul 3D Secure pe card, tranzactia  in cauza poate fi acoperita/ suma returnata, iar posibilele autorizari (tentative) refuzate direct de catre procesatori in lipsa introducerii parolei 3D Secure. Mai multe informatii despre 3D Secure puteti gasi aici
3. Depuneti o plangere la cea mai apropiata sectie de Politie. Este foarte important ca Serviciile de Criminalitate Informatica sa fie instiintate de urgenta pentru demararea investigatiilor impreuna cu bancile sau procesatorii de card implicati.

• Banca ma anunta de tranzactii/ tentative de tranzactionare suspecte (sume mari, tranzactii in tari multiple)

Aplicati recomandarile de la punctul anterior.

Pana la urmatoarea intalnire, va doresc tranzactii cu cardul lipsite de peripetii!

Daniel Nicolescu, Chief Product Officer ePayment

Anul trecut, la aniversarea a 5 ani de activitate a companiei noastre, Cristian Badea a povestit file din istoria ePayment. La sfarsitul articolului, era si promisiunea ca in “numerele viitoare” vom continua sa depanam povestea ePayment. O parte sunt lucruri pe care multi dintre voi deja le stiu, pentru ca le-ati trait alaturi de noi, altele le-ati aflat pe parcurs, de pe blog sau de la evenimentele noastre, altele urmeaza sa vi le spunem

Astazi, povestea ePayment este continuata de Daniel Nicolescu, Chief Product Officer al GECAD ePayment si unul dintre cei mai vechi membri ai echipei. L-am provocat pe Daniel intr-un scurt interviu sa ne povesteasca despre cei 6 ani petrecuti in industria ecommerce.

1. Care este cea mai importanta schimbare care s-a petrecut in comertul electonic in ultimii 6 ani?

Daniel Nicolescu: Cred ca unul dintre cele mai importante evenimente este intrarea in zona e-commerce a marilor jucatori din diverse industrii: operatorii de telefonie, operatorii de turism si marii retaileri. Acestia au fost capabili sa construiasca oferte foarte avantajoase, disponibile doar in mediul online, ceea ce a facut ca tot mai multi cumparatori sa isi indrepte atentia catre magazinele online.

2. Cum se facea ecommerce acum 6 ani si cum se face acum?

Daniel Nicolescu: In momentul in care am lansat solutia ePayment, pe piata romaneasca activau putine magazine care incercau sa faca e-commerce. Unul dintre cele mai cunoscute la vremea aceea era Emania, care se adresa clientilor din afara Romaniei care doreau sa ofere un cadou rudelor sau prietenilor din Romania. Plata se efectua online, insa cu un serviciu din afara tarii, prin care costurile de tranzactionare erau destul de mari. Practic, nu se facea e-commerce in adevaratul sens al cuvantului – clientii trimiteau comenzile pe email, comanda necesitand confirmare telefonica (deci costuri aditionale) si plata la livrare (cu riscurile aferente: refuz de plata, retururi, etc).

Acum totul se intampla mult mai elegant si putem afirma ca avem o piata de e-commerce. Tranzactiile au loc in medii securizate, iar clientii beneficiaza de o oferta foarte mare de produse si servicii.

3. Ai participat la discutii cu majoritatea clientilor ePayment. Ce s-a schimbat in abordarea si nevoile comerciantilor fata de acum 6 ani?

Daniel Nicolescu: Piata de e-commerce a cunoscut o maturizare destul de accentuata. Magazinele electronice sunt interesate din ce in ce mai mult de servicii integrate, de o diversificare a metodelor de plata si a posibilitatilor de automatizare, in vederea eficientizarii costurilor.

Companiile cu o politica puternica de customer service sunt din ce in ce mai atente la posibilitatile de personalizare a serviciilor, atat din punct de vedere al interfetei, cat si a suportului oferit pe e-mail sau telefon.

Am constatat in toti acesti ani o schimbare de strategie, de la cea orientata catre costul pe tranzactie la cea axata pe costul de achizitie a unui client; este exact strategia pe care aplicat-o si ePayment de la inceput, prin integrarea serviciilor de suport pentru clienti, inclusiv prin oferirea unui numar de hotline apelabil 24×7.

4. Daca ar fi sa o iei de la capat, ce ai face diferit in acest business?

Daniel Nicolescu: Sa o iau de la capat? Nici macar nu imi pot imagina asa ceva! Glumesc

Partile cele mai dificile in acest business le reprezinta serviciile de detectare a fraudelor si costurile de tranzactionare cu cardurile bancare (comisioanele). Daca am reusit de la inceput sa dezvoltam servicii anti-frauda foarte eficiente, startul a fost ingreunat datorita comisioanelor bancare – imi aduc aminte ca pentru noi costurile de operare erau undeva in zona 4%-5%. Daca as face ceva diferit de la inceput, ar fi incheierea mai rapida a unui parteneriat cu o banca puternica, alaturi de care sa fim capabili sa oferim cele mai bune servicii la costuri foarte bune. Dupa un timp, am pornit parteneriatul cu BRD, impreuna cu care am reusit sa implementam o strategie pe mai multi ani de zile, care nu a intarziat sa isi arate rezultatele.

5. Privind in urma, poti spune ca lucrurile s-au intamplat asa cum ti-ai imaginat?

Daniel Nicolescu: Daca imi amintesc cum priveam acest business la inceputurile lui, scopul principal era sa construim o platforma capabila sa administreze un numar mare de tranzactii intr-un mod cat mai automatizat. Pe masura ce dezvoltam platforma insa si intelegeam din ce in ce mai bine nevoile partenerilor nostri, am inceput sa realizam adevarata complexitate a afacerii.

Daca la inceput o tranzactie era reprezentata de “mutarea” unui mesaj de autorizare de la o banca catre contul bancar al partenerului, acum suntem capabili sa tranzactionam in 3 monezi (RON, EUR si USD), sa administram riscul de schimb valutar, sa decontam in mai multe conturi bancare la perioade dinamice, sa oferim o interfata de comanda in 6 limbi si sa operam un modul de detectare a fraudelor care include zeci de filtre inteligente.

6. Ce te atrage la industria de comert electronic?

Daniel Nicolescu: Dupa parerea, mea e-commerce-ul are acel mare avantaj de care beneficiaza orice industrie prezenta pe Internet: ai acces la informatii in timp real, poti analiza ce se intampla pe alte piete, care sunt tendintele si poti apoi sa aplici principiile care ti se par eficiente si in business-ul pe care il conduci.  De aceea, pentru mine este foarte important sa fiu conectat tot timpul la piata internationala de e-commerce, sa urmaresc marii jucatori si sa incerc sa intuiesc directia pe care o va avea si piata locala (si evident sa o implementez in produs) – cred ca asta este ceea ce ma atrage cel mai mult.

Recent, un comunicat al Romcard (textul integral poate fi gasit aici), anunta ca: “Dupa numai sase luni de la prima implementare bancara, noua procedura de inrolare a cardurilor “Activation during shopping”, a generat o dublare a numarului de carduri active care genereaza tranzactii de comert electronic in  sistemul 3D Secure. Datele RomCard arata ca la 7 ianuarie 2010, erau 23.888 de carduri active iar numarul acestora a crescut la 46.813 la 5 iulie a.c.”

Din acelasi comunicat am aflat ca, pana in prezent, numarul bancilor care au implementat „Activation During Shopping” a ajuns la 12: Alpha Bank, ATE Bank, BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Millennium Bank, Romanian International Bank, Romexterra Bank, Raiffeisen Bank si UniCredit Tiriac Bank. RomCard se asteapta ca numarul bancilor sa ajunga la 15 pana la sfarsitul anului.

Pentru ca Activation During Shopping si inrolarea 3D Secure au devenit subiecte mentionate tot mai des in ultimul timp, m-am gandit ca un scurt material, care sa explice ce este 3D Secure, Activation During Shopping si de ce avem nevoie de ele este binevenit. Sa le luam, asadar, pe rand:

• Ce este 3D Secure?

3D Secure (3 Domain Secure) este atat un standard international de securitate, cat si un sistem de protectie suplimentar al cardului de credit/debit dezvoltat de Visa (VbV – Verified by Visa) si MasterCard (MSC – Mastercard Secure Code). 3D Secure presupune stabilirea unei parole suplimentare impreuna cu banca emitenta a cardului, ceruta la efectuarea fiecarei plati online pentru a verifica autenticitatea tranzactiei respective. Parola poate fi un nume, numar, combinatie de numere si litere si este stocata securizat direct de catre Visa si Mastercard.

• Care sunt avantajele inrolarii 3D Secure pentru cumparatorul online?
  • Reducerea riscului de frauda datorita faptului ca doar persoana care cunoaste parola 3D Secure poate tranzactiona online pe site-urile care folosesc acest sistem
  • Daca totusi se incearca utilizarea frauduloasa a cardului, suma nautorizata se va returna de catre banca clientului printr-o simpla cerere de refuz de plata (chargeback).

• Ce este ADS (Activation During Shopping)?

ADS se refera la activarea unui card in sistemul 3D Secure in timpul unei tranzactii online. In cazul in care ai un card inrolat in 3D Secure, dar neactivat, banca emitenta te va invita sa iti activezi cardul chiar in timpul efectuarii unei cumparaturi online. Acest proces poarta denumirea de Activation During Shopping (Activare in timpul cumpararii). Daca refuzi activarea cardului (butonul “Nu Activa/ Do not Activate“), tranzactia va continua in mod normal, pe fluxul obisnuit de tranzactionare.

Daca doresti sa-ti activezi cardul in 3D Secure, trebuie sa apasi butonul “Activeaza Acum/ Activate Now” si ti se vor afisa 2 pagini de activare, similare unei activari obisnuite, initiate de pe paginile bancilor emitente. Dupa activare, tranzactia va continua pe fluxul normal, ca o tranzactie de comert electronic autentificata, dar mult mai sigura.

In mare, cam despre asta este vorba. Mai multe informatii despre 3D Secure si ADS va invit sa cititi pe pagina dedicata a site-ului ePayment. La cat mai multe tranzactii online!

Web Club (via SiteLab.ro)

Miercuri seara, pe 2 iunie, a avut loc o noua editie a Web Club, avand ca tema comertul electronic.

Printre vorbitori, alaturi de Marius Ghenea (Fit Distribution), Radu Apostolescu (eMag), Oana Solca (Romtelecom), Dorin Boerescu (2 parale), a fost si colegul nostru Daniel Nicolescu, Chief Product Officer, GECAD ePayment.

Profit de ocazie sa multumesc organizatorilor pentru invitatia la eveniment – a fost o intalnire care a generat mult interes, judecand cel putin dupa numarul participantilor.

Plata online prin card bancar versus plata ramburs

Despre atmosfera si temele discutate, cu siguranta ca sunteti deja la curent, dat fiind ca s-a scris pe bloguri despre eveniment. Asa ca nu voi insista pe acest aspect. As vrea insa sa scriu despre unul dintre subiectele discutate: ponderea platilor online prin card bancar in comertul electronic.

Stim cu totii ca plata ramburs este inca metoda preferata a cumparatorilor pe Internet din Romania. Cu toate acestea, plata online cu cardul devine tot mai populara, dupa cum demonsteaza atat datele Romcard, cat si datele ePayment si, cu siguranta, are potential de crestere.

Aceste lucruri sunt insa mai putin evidente intr-o discutie care se concentreaza pe e-tail. Comertul online cu produse electronice & IT a fost si este inca cel mai vizibil si promovat domeniu din ecommerce.

Magazinele din etail au fost printre primele care au introdus plata online cu cardul, jucatorii mari din  domeniu sunt foarte activi in Social Media si la evenimente, prin urmare, nu e de mirare ca etailul este considerat “vedeta” ecommerce-ului.

In etail insa, plata cu cardul are o pondere mica – 5% dupa cum indicau si jucatorii din industrie – situatie explicata de faptul ca magazinele de electronice comercializeaza produse cu valoare mare, pe care cumparatorii vor intai sa le vada, sa le atinga, sa le testeze eventual si apoi sa le plateasca. Exista insa domenii in care cumparatorii platesc online cu cardul mult mai frecvent.

Ponderea platilor online prin card bancar in ecommerce

In 2009, etailul a avut o pondere de 7% din numarul tranzactiilor procesate prin ePayment, in timp ce sectorul telecom a avut o pondere de 45%, urmat de turism cu 38% si servicii cu 10%. Pentru ca la Web Club nu s-a discutat si despre turism, as vrea sa punctez aici cateva aspecte.

• Pentru operatorii si agentiile de turism plata cu cardul functioneaza perfect: ofera clientilor un mijloc de plata comod, isi reduc costurile – un “birou” online, unde utilizatorul isi alege destinatia, isi face rezervarea si plateste cu cardul este deschis non-stop si nu necesita suport din partea unui angajat,  isi optimizeaza cash-flow-ul prin plata in avans a biletelor
• Este o industrie pe a carei crestere am pariat din 2009, atunci cand am incheiat parteneriatul cu ANAT – Asociatia Nationata a Agentiilor de Turism
• Turismul a crescut cel mai mult in primul trimestru din 2010 ca numar de tranzactii – cu 270% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut
• Turismul si transporturile reprezinta cel mai important segment din eCommerce in tari in care plata online se utilizeaza de mai mult timp decat la noi. Conform datelor publicate de eMarketer, in 2009, in Statele Unite ale Americii comertul electronic in turism si transporturi a atins valoarea de 88,4 miliarde $. Un raport al Benchmark Group arata ca in 2009, in Franta, turismul a avut o pondere de 45% din valoarea totala a comertului electronic.

Avantajele comertului electronic in turism

Pentru ca mizam in continuare pe turism si potentialul de crestere a platilor online in aceasta industrie, la prima editie din acest an a Scolii de Afaceri ePayment am discutat despre avantajele si oportunitatile comertului electronic in turism, avandu-i ca invitati pe Remus Visan, Director Comercial al Paravion si pe Razvan Antoni, General Manager al Amadeus Marketing Romania. Iata ce a spus Remus Visan in cadrul acestei discutii, declaratii postate la momentul respectiv si pe Twitter: “In 2009 am avut 16% crestere din vanzari online”, “Toate eforturile noastre ca si agentie de turism sunt orientate spre online”.

In concluzie, desi ideea ca ecommerce = etail este foarte populara, exista si alte industrii de care trebuie  sa tinem cont atunci cand vorbim de comert electronic in .ro, in special de cel cu plata online cu card bancar. Turismul este doar una dintre ele si, in acelasi timp, un domeniu unde noi estimam ca platile online vor creste si in 2010!

Cristian Badea (Black) - CIO ePayment

Cristian Badea este cunoscut in ePayment sub numele de Black. Sau, mai degraba, in acte, Black se numeste Cristian Badea. Il cunoasteti de pe blogul nostru. De curand, a fost inclus in clasamentul realizat de Business Magazin – 100 Tineri Manageri de Top.

M-am gandit, asadar, ca ati vrea sa stiti mai multe despre el, asa ca l-am “descusut” intr-un interviu-fulger de 9 intrebari. A zecea intrebare va apartine.

Ce stiati (probabil) deja:

Cristian Badea este Chief Information Officer (CIO) al GECAD ePayment, are 34 de ani si practic a crescut o data cu firma. A facut parte din echipa care a dezvoltat antivirusul RAV si ulterior s-a implicat in platforma ePayment.

Ce nu stiati asa de bine:

1. Cine a fost prima persoana care a aflat ca ai fost inclus in topul 100 Tineri manageri?

Cristian Badea: A fost o surpriza pana in ultimul moment. Am ajuns la Gala fara sa am idee despre ce se intampla. Nu mi-am sunat sotia, nu mi-am sunat mama, am sunat HR manager-ul pentru a discuta despre un interviu de acum cateva zile.

2. Ce face un tanar manager de top in timpul liber?

Cristian Badea: Nu mare lucru, timpul liber este extrem de limitat. Totul se invarte in jurul copilului, care are nevoie de toata atentia. Doua ore in fiecare seara si weekend-ul complet ii sint dedicate. Apoi calculatorul si doar din cand in cand cate o tura cu bicicleta.

3. Ce face un CIO la birou?

Cristian Badea: As reformula, pentru a nu avea o lista prea lunga: ce nu face? Nu face vanzari, nu face marketing, nu face contabilitate. In rest, face din toate cate putin, de la raspunsul la email-uri pana la treburile mai complexe: review-uri de release-uri in platforma impreuna cu echipa de dev, verificari ale procedurilor de securitate, implementari de noi filtre de monitorizare antifrauda impreuna cu echipa de risc.

4. Esti mai degraba genul de manager in costum cu cravata sau in blugi si conversi?

Cristian Badea: Blugi si pantofi sport. Si din cand in cand si camasa sport. Prefer echipamentul lejer si neprotocolar, nu urasc costumele, insa prefer sa ma imbrac simplu, ca pentru 12 ore de munca.

5. Ai un manager preferat?

Cristian Badea: Nu am un role-model, dar, in decursul timpului am lucrat cu anumiti oameni cu care as lucra si in continuare, pe care-i respect si cu care am miscat lucrurile spre bine. Nu dau nume, sunt printre noi.

6. Ce faceai acum 5 ani pe vremea asta?

Cristian Badea: In 2005 eram la inceputul ePayment. In perioada aceea toti din firma faceam de toate: programare, antifrauda, suport telefonic, vanzari, marketing. Piata platilor online era ceva nou si excitant, magazinele online visau la un comert pe Internet ca in State. A fost si anul in care am pregatit Avangate pentru lansarea din toamna, pornind de la platforma ePayment care deja functiona, cu rezultate care incepusera sa apara.

7. Dar acum 10 ani?

Cristian Badea: In 2000 programam. C-ul era de baza in echipa RAV Antivirus. A fost anul in care am terminat facultatea, deci aveam timp berechet sa programez zi si noapte. Pe atunci buchiseam la un plugin pentru Netscape si altul pentru Word si Excel. Veneam la birou cu bicicleta, o parcam pe balcon (firma avea sediu in mai multe apartamente pe langa Piata Muncii).

8. Ai idee ce-o sa faci peste inca 10 ani?

Cristian Badea: 10 ani reprezinta atat de putin timp daca te gandesti la cum trece vremea… Niciodata nu poti sti ce vei face luna viitoare, viata te surprinde in fiecare zi. Sper ca voi face tot lucruri interesante, ca ma voi simti la fel de bine cu echipa de atunci, poate nu voi mai lucra in IT (asa mi-am “jurat” la un moment dat). Orice ar fi, trebuie sa fie un job din care pot invata ceva nou, ceva care sa ma faca mandru. Nu sint genul de antreprenor care sa-si faca o afacere a lui, dar nu poti sti niciodata…

9. Daca ai avea ocazia s-o iei de la capat din punct de vedere profesional, ai face ceva diferit?

Cristian Badea: Timpul a trecut atat de repede si vremurile in care programam zi si noapte par sa apuna (nu mai programez decat noaptea ), dar, daca ar fi ca de maine sa o iau de la inceput, tot pe programare as miza. Poate pentru ca este un domeniu care-ti asigura ziua de maine mai bine decat altele si in care propriul efort si putere de invatare iti aduc atat satisfactii zilnice, cat si competivitate pe termen lung.

Daniel Nicolescu - Metodologia Agile

In perioada 14-15 mai a avut loc conferinta Open Agile Romania, unde am sustinut o prezentare despre Agile pentru echipe cross-departamentale.

Pentru ca am primit foarte multe intrebari despre metodologia Agile (cum am implementat-o, daca functioneaza sau daca este mai eficienta) am decis sa scriu acest articol pentru a explica procesul si pentru a raspunde intrebarilor.

Ce este Agile?

Va propun sa incepem cu definitia acestei metodologii: “Agile face referire la un grup de metodologii de dezvoltare, bazate pe iteratii de dezvoltare, unde cerintele si solutiile evolueaza prin colaborarea intre echipe auto-organizate, inter-functionale.”

Ce am subliniat in definitie este faptul ca orice dezvoltare (tehnica sau comerciala) are nevoie de mai multe iteratii de strangere si implementare a feedback-ului pentru a ajunge in stadiul in care ofera valoare de business.

Metodologia Agile nu este aplicabila doar dezvoltarilor tehnice, ci oricarei dezvoltari in afaceri: schema de preturi pentru un produs, strategia de marketing sau chiar strategia unei companii.

Pentru a intelege mai bine aceste lucruri, haideti sa vedem impreuna cum functioneaza Agile: vom presupune ca avem de dezvoltat un modul nou la o aplicatie existenta – “Raportarea profiturilor saptamanale”.

Pentru a realiza acest proiect, vom alcatui o echipa mixta formata din specialisti de la departamentele de produs, dezvoltare, vanzari, marketing, financiar si project management.

Cum implementam metodologia Agile?

Lucrul intr-o echipa inter-functionala este cu siguranta mult mai solicitant decat in cazul unei echipe cu profil unitar. Haideti sa vedem mai departe cum va contribui echipa astfel formata la dezvoltarea noului modul:

• Specialistii in produs: definirea specificatiilor, pentru a raspunde cerintelor clientilor care au cerut aceasta dezvoltare
• Specialistii in dezvoltare: arhitectura tehnica si codarea propriu-zisa
• Specialistii in user experience (UX): realizeaza “schitele de produs” ale modulului (in forma de prototip sau macheta), pe baza specificatiilor trecute prin filtrul utilizatorilor finali, jucand continuu rolul de “avocat” al utilizatorilor
• Specialistii in vanzari: definirea valorilor care pot fi monetizate (cum se va vinde noul modul, cat va costa)
• Specialistii in marketing: pozitionarea in cadrul strategiei existente; ei vor coordona integrarea in actiunile de marketing ulterioare (lansare oficiala, newsletter etc.)
• Specialistii din departamentul financiar: definirea solutiilor financiare pe care le va oferi noul modul (pentru ca scopul noului modul este de a raporta profituri, nu?)
• Specialistii in Project Management vor ajuta intreaga echipa cu tot ce inseamna coordonare

Cum sa devii Agile pas cu pas

Urmand metodologia Agile, iata care sunt etapele dezvoltarii:

Pasul 1 – Definirea cerintelor de business

Echipa va analiza toate cerintele si feedback-ul clientilor / beneficiarilor finali ai modulului si va alcatui setul de cerinte de business; urmeaza sedinta de analiza in cadrul careia echipa se pune de acord asupra cerintelor (este un pas foarte important, va recomand sa nu il sariti). Avand feedback-ul inter-departamental, vom pleca la drum cu un set initial de valori.

Pasul 2 – Realizarea schitelor de produs (macheta sau prototip)

Acest pas consta fie in prototiparea modulului, ce are ca rezultat o “schita” functionala, cu care se poate interactiona, fie intr-o macheta, care contine imagini ale fiecarui pas din modulul in lucru. Schita de produs ofera o imagine clara a modului de interactiune cu interfata modulului nou, inainte de inceperea dezvoltarii propriu-zise.

Astfel, in cadrul unei noi sedinte, de prezentare a schitelor, membrii echipei vor vizualiza si intelege mult mai bine cum va arata si functiona noul modul. Iar feedback-ul primit, chiar daca presupune o schita cu totul noua, poate fi implementat cu rapiditate, evitand astfel eventuala pierderea timpului mult mai mare de dezvoltare ce ar necesita revizuiri majore.

Pasul 3 – Dezvoltarea

Avand schitele de produs, departamentul de dezvoltare se va concentra pe “cum” si nu pe “ce” (asa cum se intampla in foarte multe cazuri) – inginerii se vor bucura ca stiu exact ce trebuie sa dezvolte si vor inova la capitolul tehnologie, care este specialitatea lor si care va adauga un plus de valoare produsului final.

Pasul 4 – Feedback

Imediat dupa ce se termina prima runda de dezvoltari, organizam o intalnire in cadrul careia prezentam varianta functionala a schitelor de produs. Ghiciti ce – se vor genera idei noi! Aici intervine un numar variabil de iteratii in care echipa analizeaza, defineste si implementeaza ideile bune (metodologia Agile in actiune); din nou, adaugam valoare produsului nostru.

Pasul 5 – Testare si lansare

In final, dupa ce avem setul final de functionalitati, testam noul modul si il lansam in productie.

Pasul 6 – Feedback de la client

Pentru a fi siguri ca am dezvoltat exact ce a asteptat clientul, cerem feedback rapid, il analizam si il implementam la fel de rapid. Daca este posibil, eu recomand implicarea clientului pe tot parcursul dezvoltarii – ne asiguram de tot suportul lui si, mai ales, de decizia de cumparare / utilizare din momentul lansarii in productie.

Procesul agil de dezvoltare este finalizat doar in momentul in care clientul / beneficiarul final utilizeaza cu succes modulul nou creat.

Prin efectuarea exercitiului de mai sus am incercat sa evidentiez modul in care iteratiile aduc valoare unei dezvoltari – pentru ePayment aceasta metodologie este foarte eficienta. Desi exemplul ales este din sectorul tehnic, metodologia si principiile Agile pot fi aplicate cu succes si in alte domenii.

Voi ati implementat Agile in afacerile voastre?

Sa fii antreprenor in industria de software este un vis pe care il au cu siguranta multi dintre studentii care acum invata linii de programare. Pentru ca la ePayment credem in vise – in ciuda contextului economic mai putin prietenos si a previziunilor mai mult sau mai putin sumbre despre economie – si in entuziasm, in curaj, si, de ce nu, in putin idealism, ne-am gandit cum am putea da o mana de ajutor acestor tineri. Raspunsul a venit firesc: prin Scoala de Afaceri ePayment pentru Tineri.

Speakeri la Scoala de Afaceri

Pentru ca informatia este una dintre cele mai importante resurse, am invitat la aceasta editie a Scolii de Afaceri antreprenori si specialisti care sa impartaseasca din experienta lor in domeniul software & IT tinerilor aflati la inceput de drum:

• Mihaela Paun – Online Business Manager, BitDefender
• Radu Georgescu – Presedinte GECAD Group
• Alexandru Lamba – CEO RS Media Software
• Horea Radu – Owner, ExtendStudio

De ce sa vii la eveniment?

Cumparaturile pe Internet au o multime de avantaje: sunt numai la un click distanta, ofera o varietate de produse care pot fi achizitionate chiar din fata calculatorului iar preturile sunt, de regula, mai mici decat in offline.

Dincolo de beneficii, exista insa si cateva aspecte legate de securitate, aspecte pe care ar fi bine sa le semnalati clientilor vostri, pentru a va asigura ca aveti cumparatori responsabili si protejati impotriva pericolelor virtuale.

Manualul de securitate online ePayment

Pentru ca la GECAD ePayment militam pentru un comert online securizat, dar si pentru un Internet cat mai sigur pentru cei care il utilizeaza, avem in lucru un Manual de securitate online. Acolo vom trata mai multe teme de interes pentru toti cei care folosesc  Internet-ul:

• furtul de identitate;
• securizarea calculatorului;
• scamming, phishing & spoofing.

Dupa cum probabil stiti deja (am anuntat pe Twitter), in aprilie, grupul GECAD s-a clasat pe primul loc in topul angajatorilor din IT (industria de software si tehnologii), realizat de site-ul DespreFirme.com. In clasamentul general al companiilor suntem pe locul al doilea.

ePayment & Avangate, membre ale grupului GECAD

Pentru ca, de obicei, cei care citesc astfel de clasamente se intreaba “Oare cum o fi sa lucrezi intr-o astfel de firma?” ne-am hotarat sa va spunem mai multe despre noi. Am ales ca “material de studiu” companiile ePayment & Avangate, membre ale grupului GECAD.